Webber câștigă Marele Premiu de la Monaco

Sursa: Mark McArdle

Mark Webber castiga la Monaco

Formula 1 stabilește un adevărat record,cu Webber al șaselea câștigător din șase curse. Asta nu s-a mai întâmplat din 1951, dar acel sezon, câștigat până la urmă de Juan Manuel Fangio, nu se poate lua în considerare având în vedere că au fost numai opt curse oficiale. Nu același lucru se întâmplă în cazul echipelor. Red Bull este prima care își trece în palmares în acest sezon două victorii.

Așa cum era de așteptat, o cursă fără prea multe depășiri, un câștigător care a plecat din pole position și a rămas pe primul loc mare parte din cursă și un circuit pe care a câștigat cea mai bună strategie – dar ce circuit frumos. Surpriza a fost Perez, care a oferit practic singurele momente interesante ale cursei, depășiri greu de imaginat, dar și cele mai mari greșeli. Impulsivitatea lui s-a văzut – atât în momentele proaste, cât și în cele bune.Alonso rămâne pe primul loc în clasamentul general, Webber micșorează distanța cu cele 25 de puncte câștigate și Vettel ajunge pe locul trei.

Anunțuri

Circuitul din Monaco, „un rollercoaster”

Circuitul din Monte Carlo

Piloții simt o afecțiune aparte pentru circuitul stradal din Monte Carlo. Nu e vorba nici de grandoarea evenimentului și nici de faptul că cei mai mulți pot numi Monte Carlo casa lor. Circuitul pe care se concurează încă din 1929 are un oarecare parfum al Formulei 1 din trecut. Este un circuit pe care Hamilton încerca să îl asemene unui rollercoaster și pe care contează mai mult pilotul decât viteza. Singura problemă în Monaco este că sunt slabe șanse să vedem prea multe depășiri.

Heikki Kovalainen, vorbind pentru The Guardian despre circuit, povestea că unele denivelări care erau în trecut au fost reparate și că circuitul este mai curat. Asta nu înseamnă că nu o să vedem multe abandonuri. Cursa a adus în anii trecuți foarte multe accidente și chiar dacă piloții le vor evita, circuitul din Monaco este unul foarte solicitant: 19 viraje și 78 de tururi pe un circuit de 3,340 de km pe care cauciucurile se strică mult prea repede.

În condițiile în care din pole pleacă Webber, este posibil sa vedem al șaselea câștigător în șase curse astăzi. Cert este că Monaco este un circuit al strategiei echipei și al piloților, așa că, oricine ar iesi pe primul lor, pot spune de acum, va câștiga pe baza inteligenței, nu a puterii.

Maldonado vrea să căștige campionatul. „Copiii” din F1 prind curaj

Poate este doar o senzație, dar mi se pare că până acum tinerii din F1 aveau nevoie de ceva mai mult timp să se impună. Cu victoria de duminică Maldonado a arătat că lucrurile se pot schimba, iar entuziasmul unei victorii îl face deja să spere la titlu – părerea mea este că sunt șanse mari să îl mai vedem pe podium. “Cât tupeu”, ar spune foștii campioni mondiali. Toți au avut partea lor de glorie în tinerețe, dar cu mașini cu mult mai competitive față de tot ceea ce era la momentul respectiv. Mie îmi place tupeul ăsta pentru că știu că nu o să îl ducă spre câștigarea campionatului, dar o să îl ajute să mai condimenteze puțin Formula 1.

De fapt, ce m-a făcut să mă gândesc cu adevărat la succesul tinerilor din Formula 1 a fost discuția legată de înlocuirea lui Schumacher, în cazul în care el decide să nu mai concureze anul viitor. Și ar cam fi cazul să facă  asta – deși am fost fan Schumacher, pot spune asta.

Dierctorul executiv de la Mercedes, Nick Fry, a nominalizat și un înlocuitor, Paul di Resta. Un scoțian de numai 26 de ani care merge anul acesta pe o mașină Force India. În mod miraculos băiatul a adunat până acum 15 puncte în campionat, mai mult decât veteranul Schumi. Tot el îl învingea în Formula 3 pe campionul mondial Vettel. Nu ar fi frumos să vedem o nouă luptă de la egal la egal în Formula 1?

Maldonado, al cincilea câștigător în cinci curse. Alonso, aproape de o victorie de casă

Pastor Maldonado a spart recorduri în Marele Premiu al Spaniei și a adus prima victorie pentru Williams din 2004 încoace. Totul după un pole position obținut în detrimentul lui Hamilton, retrogradat pe ultimul loc. Părea atât de puțin probabil înainte de calificări, chiar și la început de cursă. Casele de pariuri nici măcar nu îl cotau printre primii 10 favoriți. Venezueleanul de numai 27 de ani – puțin pentru Formula 1 – a devenit primul care să câștige un Mare Premiu. În plus, a urcat pentru prima dată pe podium în calitate de câștigător. Wow!

A, da, și cel mai important, a condimentat sezonul cu ceea ce este fie o premieră, fie nu s-a mai întâmplat de foarte, foarte mult timp: cinci câștigători diferiți, de la cinci echipe diferite, în primele cinci curse. Cu Alonso pe primul loc în clasament – atât de aproape de victorie încât aproape am simțit că o va atinge – campionatul rămâne mai deschis decât niciodată, iar surprizele…cine știe de unde o să mai apară.

De menționat și că această cursă chiar a fost o surpriză de la un capăt la altul – genul de competiție în care aștepți până în ultimul minut să pui pronosticuri. În cazul acesta până cu 5 tururi înainte de final, când Alonso nu a mai forțat (și totuși cât de frumoasă ar fi fost o victorie de casă după cea din 2006). Și nu numai primele două locuri au fost disputate. Hamilton a făcut o cursă senzațională, plecat de pe ultimul loc. Cu două opriri la boxe a fost un miracol că l-au tinut cauciucurile până la final, iar Vettel a recuperat pe final mare parte din ceea ce putea fi un dezastru. Cu așa mare bătaie, ce-i drept pe un circuit pe care depășirile sunt ceva mai ușoare – abia aștept Monaco. Am mai zis asta, dar, na, acel circuit este superb.

Schumacher, urmărit de ghinion

Nu a strălucit în calificări, dar a reușit să intre în ultima sesiune. Ceea ce i-a nemulțumit pe mulți a fost strategia lui, și a altor doi piloți, de a nu ieși pe pistă pentru o ultimă încercare la pole. A fost o strategie bună de a salva cauciucurile pentru cursă, a susținut Schumacher. Nu a apucat, însă, să și profite de ea.

La începutul sezonului credeam cu tărie într-o strategie a echipei de-al scoate pe Rosberg în față în timp ce Schumacher, un master mind al echipei lucrează să îmbunătățească mașina. Încep să cred într-un pur și neîndoielnic ghinion. După cinci curse Schumi rămâne cu numai două puncte în clasament și o cursă oarecum rușinoasă, pe ploaie, în Malaesia. Vremurile în care câștiga cursă după cursă cu Ferrari par să se fi terminat.

Lupta pentru locul doi

După cursa din Bahrain m-am convins. Formula 1 a început să arate puțină viață. Lupte impresionante (chiar dacă de cele mai multe ori pentru locul doi) și deznodământ imprevizibil. Eu cred că este din cauza faptului că există trei echipe cu acelați nivel care au și câștigat trei curse (Alonso nu se pune din moemnt ce victoria sa a fost o mare întțmplare pe acel foarte prost Ferrari).

Bahrain-ul a fost deja contestat prea mult. Proteste, nemulțumiri, o ruletă care s-a înclinat de mai multe ori în favoarea organizării cursei, de mai multe ori invers. Din întreaga dezbatere mi-a rămas în minte un argument al unui comentator The Guardian care spunea că un sport nu ar trebui să se desfășare fără spectatori, iar la Bahrain nu cred că au fost foarte mulți. Poate că atmosfera nu a fost dintre cele mai plăcute, dar asta nu a afectat spectacolul și, aparent, nici audiențele, cei de acasă privind cu entuziasm o nouă cursă pentru locul doi.

Chiar și așa, mecanici de la Force India au fost prinși în mijlocul protestelor, un om a murit în Weekendul Formula 1, iar jurnaliști britanici au fost arestați în timp ce acopereau Marele Premiu. Nimic din toate astea nu este normal.

Revenind la cursă, vorbeam de lupta din plutonul ce urmează primului loc, fie că este fostul campion Vettel, noua stea Rosberg sau impulsivul Button. Acolo stau camerele, unde nu se știe niciodată cine o să treacă și cine nu. De data asta au ieșit bine Raikkonen (care serios nu se descurcă decât dacă are o mașină cu care trece de toți făcându-le cu mâna) și Grosjean.

Un lucru important este de remarcat. Au trecut patru curse. Avem patru piloți învingători care provin din echipe diferite (aparent asta nu s-a mai întâmplat din 1983). Asta mă face să aștept cu nerăbdare Marele Premiu din Spania, dar mai ales cursa de suflet a tuturor, Monaco.

Formula 1 începe cu întârziere

Formula 1 ar fi trebuit să înceapă weekendul acesta cu Marele Premiu din Bahrain, însă situația tensionată din regiune la determinat pe Bernie Ecclestone să spună pas cursei care este în calendarul competițional încă din 2004.

Initial, Ecclestone a dorit să reprogrameze cursa în pauza din august, dar și-a dat seama că acest lucru ar fi imposibil din cauza căldurii. Vizibilitatea ar fi fost redusă și condițiile foarte grele pentru participanți. Singura variantă care încă se discută este programarea Marelui Premiu din Bahrain undeva în luna noiembrie mai spre sfărșitul sezonului.

Încă două săptămâni și jumătate și primăvara F1 începe. Primul Grand Prix este cel de la Melbourne (25-27 martie).

Din nou Webber

Australianul Mark Webber a obtinuit pole position-ul dupa calificarile din Monte Carlo. Pilotul a fost singurul care a reusit sa coboare sub bariera de 1 minut si 14 secunde pe tur. Kubica a facut o sesiune de calificare remarcabila si a reusit sa se claseze, intr-o masina Renault cu performante modeste, pe locul 2, in fata lui Sebastian Vettel.
Dupa ce a dominat primele 2 antrenamente libere, Alonso a reusit, in mod inexplicabil, sa loveasca masina la al treilea antrenament si pleaca de la boxe.
Urmeaza o cursa nebuna pentru Kubica care este hotarat sa castige in Monte Carlo si o cursa dificila de urmarire pentru Alonso, in conditiile in care pe acest circuit se depaseste foarte greu.

Prestigiosul circuit de la Monaco

Grand Prix-ul Principatului Monaco este una din cela mai importante curse din Formula 1. Si-a castigat faima de-a lungul anilor ca fiind cel mai spectaculos circuit, chiar daca este foarte ingust, dificil si pilotii nu pot atinge viteze medii mari. Datorita taxelor scazute cativa piloti au devenit rezidenti ai Principatului Monaco. Multi detin proprietati in Monte Carlo.

Primele 2 antrenamente libere pe circuit au loc joi (ca sa se poata relua circulatia pe strazile orasului vineri) intre 11 si 16.30. Ultimul antrenament liber se desfasoara inainte de calificarile (de la ora 15) de sambata. Cursa incepe duminica, 16 mai, la ora 15.

Prima cursa, din 1929, a fost organizata in cadrul Campionatului European si a fost castigata de un Bugatti condus de William Grover-Williams. Circuitul a intrat in Formula 1 inca de la prima editie din 1950. Din 1955 pana acum a fost inclus in fiecare an in calendarul competitional devenind o traditie asemenea circuitului de la Silverstone sau celui de la Monza.

Marele premiu al Spaniei

Marele premiu al Cataloniei 2010 a fost castigat de australianul Mark  Webber, 0 victorie deloc surprinzatoare dupa ce echipa Red Bull Racing a dominat antrenamentele libere, sesiunea de calificare si cursa. Cu putin „ajutor” din partea lui Lewis Hamilton (care a abandonat cu 2 tururi inainte de final) Fernando Alonso a terminat pe locul 2. Podiumul a fost completat de Vettel, iar Schumacher a obtinut cel mai bun loc din acest sezon, locul 4.

Alonso a fost departe (la 24 de secunde) de repetarea performantei din 2006 cand devenea primul pilot spaniol care castiga acasa.